Cea mai buna vata bazaltica: Cum o alegi?

Vata bazaltica este cel mai potrivit material pentru izolatii termice, datorita proprietatilor sale superioare fata de alte produse termoizolante. Afla care sunt avantajele oferite de aceasta si criteriile de care sa tii cont, inainte de a face o astfel de achizitie. De asemenea, din materialul de mai jos poti descoperi care sunt principalele utilizari ale sale si cum sa alegi cea mai buna vata bazaltica, in functie de proiectele tale.

Ce este vata bazaltica?

Ce este vata bazaltica?

Materia prima folosita pentru producerea acestui material termoizolant este roca bazaltica. Dupa obtinerea unor fibre minerale subtiri, se adauga un liant si uleiuri minerale care confera produsului proprietati de hidrofobizare. Astfel, se obtine un produsl sustenabil, care este comercializat sub forma de placi rigide si are proprietati foarte bune: izoleaza termic si acustic, este durabil si stabil dimensional, este incombustibil si permeabil la vapori.

- Vata bazaltica vs vata de sticla - cele doua produse au proprietati similare. Vata minerala de sticla are un pret de achizitie mai mic, insa nu izoleaza fonic la fel de bine precum vata bazaltica si face mai mult praf la montaj.
- Vata bazaltica vs polistiren - spre deosebire de vata, polistirenul este un material cu o permeabilitate scazuta la vapori. Din acest motiv, nu este recomandat pentru izolatia la interior, deoarece poate cauza aparitia igrasiei si a mucegaiului. Totusi, polistirenul expandat reprezinta o alternativa buna pentru izolatia exterioara, iar polistirenul extrudat este cea mai buna varianta pentru termoizolarea soclului.

Cum alegi cea mai buna vata bazaltica?

Pe piata exista multi producatori de vata bazaltica si o oferta vasta de tipuri de vata. De aceea, alegerea celui mai bun produs parea dificila, mai ales ca fisele tehnice abunda intr-o multitudine de parametri. Articolul nostru te ajuta sa analizezi proprietatile relevante si sa achizitionezi in cunostinta de cauza vata bazaltica potrivita pentru proiectul tau.

Coeficientul termic λ

Poti observa ca in toate fisele tehnice ale vatei bazaltice apare coeficientul termic λ. Indiferent de locul unde montezi vata, trebuie sa tii cont intotdeauna de acest coeficient, pentru ca este unul dintre factorii care influenteaza calitatea izolarii.

Coeficientul termic λ reprezinta se refera la capacitatea unui material de a transmite sau de a pierde caldura. Cu cat valoarea acestui coeficient este mai mica, masurata in W/mK, cu atat vata izoleaza termic mai bine.

Coeficientul R

Confortul termic din locuinta este dat de rezistenta termica R (m²K/W), un raport intre grosimea vatei si coeficientul λ. Prin urmare, este importanta si grosimea vatei bazaltice pe care o montezi. Cu cat stratul de vata este mai gros, cu atat izolarea termica este mai buna.

Conductivitatea termica λ te ajuta sa compari diferite materiale, insa coeficientul R iti permite sa compari intr-un mod facil capacitatea termoizolatoare a aceluiasi material, in functie de grosimi sau sa compari rezultatul obtinut cu termoizolatia in diferite variante si grosimi.

vata bazaltica

Rezistenta la fluxul de aer AFr

Rezistenta la fluxul de aer (Airflow resistance - AFr) determina proprietatile de izolare acustica ale materialului. Cu cat valoarea rezistentei la fluxul de aer este mai mare, cu atat vata minerala izoleaza fonic mai bine.

Densitate

Densitatea vatei (kg/m³) nu influenteaza calitatile termice ale acesteia, insa contribuie la izolare fonica, la rezistenta la compresiune si la gradul de incarcare a structurii.

Rezistenta la compresiune

Rezistenta la compresiune (kPa) reprezinta capacitatea materialului de a nu suferi deformari in urma unor solicitari mecanice sau acumularii unei greutati mai mari. Acest parametru este important in special pentru vata montata la exterior, care urmeaza sa fie spacluita, sau pentru cea montata pe pardoseala si terase circulabile.

In continuare, iti prezentam pe larg care este cea mai buna vata bazaltica pentru proiectul tau, in functie de parametrii din fisa tehnica si de utilizari.

Vata bazaltica: Principalele utilizari

Datorita proprietatilor foarte bune de izolare, vata minerala este potrivita pentru mai multe tipuri de aplicatii. Afla care sunt principalele utilizari si cum sa alegi produsul potrivit pentru termoizolare in fiecare situatie.

Vata bazaltica pentru mansarda sau pod

La nivelul mansardei sau al acoperisului inclinat se pierde o cantitate mare de caldura (aproximativ 25% din totalul de caldura disipata), asa ca este indicat sa realizezi o izolare termica de calitate. Daca mansarda este locuita, ar fi bine sa tii cont de proprietatile de izolare fonica ale vatei. De asemenea, pentru a nu incarca inutil structura acoperisului, alege o vata usoara.

Cea mai buna vata bazaltica pentru mansarda are coeficient termic λ cat mai mic, pentru o calitate cat mai mare a termoizolarii. Iti recomandam alegerea unei vate precum Rockwool Acoustic, care are un coeficient 0.035, sau Rockwool Acoustic Extra, cu 0.033.

Stratul minim de termoizolatie necesar intr-o mansarda este de 15 cm, dar nu este suficient. Un confort termic bun se obtine cu minim 20-25 de cm de vata minerala bazaltica.

Intr-o mansarda locuita, este importanta izolarea fonica. Mai ales in cazul in care invelitoarea acoperisului este metalica, zgomotul ploii pe tabla sau tigla metalica se aude la interior. Pentru a evita acest aspect neplacut, un alt parametru de care sa tii cont este rezistenta la fluxul de aer (AFr). Cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat vata izoleaza fonic mai bine.

Densitatea vatei nu are nicio legatura cu izolarea termica a materialului. Singurul motiv pentru care ar trebui sa te intereseze acest parametru este gradul de incarcare a structurii mansardei. Pentru acest tip de termoizolatie, se recomanda vata cu densitatea intre 40 si 70 de kg.

Despre izolarea cu vata minerala a podului, montarea acesteia in planseu sau in plan inclinat, bariera de vapori si alte informatii utile, citeste aici.

Vata bazaltica pentru mansarda sau pod

Vata termosistem

Termosistemul reprezinta izolatia termica montata in exterior, pe fatada unei cladiri. Vata bazaltica utilizata pentru termosistem se lipeste cu adeziv, se prinde cu dibluri metalice, se spacluieste si se finiseaza cu tencuiala decorativa.

Pentru a alege cea mai buna vata bazaltica de exterior, pentru fatada, tine cont de proprietatile termice, rezistenta la compresiune, rezistenta la incarcare punctuala si la tractiune perpendiculara pe fete.

Proprietatile termice ale vatei sunt strans legate de coeficientul termic λ, care trebuie sa fie cat mai mic. Cu cat grosimea vatei este mai mare, cu atat confortul termic va fi mai ridicat. Ca investitia in termosistem sa merite, iti sugeram sa pornesti de la grosimi de minimum 10 cm. O grosime de 15 cm este recomandata pentru un confort termic de calitate si prezinta un raport optim cost-beneficiu.

Totodata, cu cat vata are grosimea mai mare, cu atat este mai grea. Astfel, vei avea nevoie sa utilizezi dibluri mai lungi si montate cu o densitate mai mare. De asemenea, costul pentru manopera poate creste, deoarece randamentul muncitorilor este mai redus din cauza placilor mai grele.

La grosimi de termosistem de peste 15 cm, este bine sa calculezi raportul dintre investitie si perioada de recuperare a acesteia. Categoric, beneficiezi de un confort termic mai mare, insa si investitia se va recupera in mai multi ani.

Vata de pe fatada este supusa fortelor de suctiune si de compresiune generate de vant. Este bine sa stii ca vantul actioneaza cu putere mai mare pe colturile cladirii, la constructiile cu regim de inaltime mai mare si in zonele expuse la curenti puternici de aer.

Pentru a rezista la fortele de suctiune care au tendinta sa smulga vata de pe fatada, este recomandat verifici ca vata sa aiba rezistenta mare la tractiune perpendiculara pe fete.

Rezistenta la compresiune masoara capacitatea vatei de a rezista deformarilor produse de vant in cazul in care forta vantului impinge in fatada. Asadar, in zonele cu vanturi puternice, este bine sa alegi o vata cu rezistenta la compresiune ridicata, care nu sufera deformari. Un alt aspect masurat prin rezistenta la compresiune este comportamentul vatei la spacluire. Vata montata pe fatada trebuie sa aiba rezistenta la compresiune suficient de mare incat sa nu se deformeze cand se aplica masa de spaclu.Un produs cu rezistenta mica la compresiune, care nu este conceput cu destinatia de utilizare in termosistem, nu este recomandat pentru motajul pe fatada, pentru ca nu poate fi spacluit.

Rezistenta la incarcare punctuala a vatei de termosistem te ajuta sa intelegi cat de bine rezista la socuri mecanice. Astfel de socuri pot fi grindina puternica si vantul care lovesc fatada cu putere sau mingile de fotbal lovite de copii in peretele casei. O vata cu rezistenta la incarcare punctuala corespunzatoare nu se deformeaza de la loviturile de grindina si nu inregistreaza goluri in urma loviturilor de la 11 metri.

Afla mai multe despre termosistemele din vata minerala sau polistiren si care este cea mai buna izolatie de exterior, in acest articol. Daca locuinta are decoratiuni pe fatada sau nu poate fi izolata pe exterior, descopera aici cum pot fi termoizolati peretii la interior.

Vata termosistem

Vata bazaltica pentru fatade ventilate

Acest tip de vata se monteaza in spatele unei fatade de aluminiu, sticla sau lemn si se prinde intr-un sistem de profile speciale. Fatada poate fi continua sau poate avea rosturi in spatele carora se vede vata. Materialul termoizolator este protejat bine de fatada propriu-zisa, astfel incat ceea ce conteaza cel mai mult este izolarea termica si aspectul vatei.

Pentru un confort termic bun, alege coeficientul termic λ cat mai mic si o grosime a vatei adecvata izolarii pe care doresti sa o obtii. Precum in cazul vatei pentru termosistemul clasic, o grosime indicata pentru izolarea fatadei ventilate porneste de la 10 cm.

Deoarece in spatele fatadei exista un spatiu prin care circula curenti de aer, in multe situatii exista cerinte pentru vata caserata, adica acoperita cu o impaslitura, de obicei de culoare neagra, care impiedica „ciufulirea” vatei din cauza curentilor de aer. Studiile recente au aratat ca, in realitate, „ciufulirea” vatei este minima si poate fi considerata neglijabila pe durate mari de timp (aproximativ 1 mm de vata se erodeaza in decurs de 10 ani). Din acest motiv, caserajul poate conta doar din punct de vedere estetic, daca este necesar ca in spatele fatadei sa se vada o anumita culoare (de obicei, solicitarile sunt pentru caseraj negru).

In cazul in care nu este necesara o anumita culoare vizibila in spatele fatadei, se poate opta pentru vata necaserata. Aceasta are avantajul unui pret mai mic si al unei disponibilitati mai rapide la furnizori.

Vata bazaltica pentru pardoseala

Aceasta se monteaza ca material termo si fonoizolant sub sape uscate sau umede. Fata de polistirenul extrudat utilizat in sape, vata are proprietati fonice superioare. Din punct de vedere termic insa, este comparabila cu polistirenul. Vata pentru pardoseala trebuie sa aiba proprietati termice si fonice foarte bune, precum si compresibilitate optima.

Proprietatile termice ale vatei pentru pardoseala sunt reflectate de coeficientul termic λ, care trebuie sa fie cat mai mic. Poti observa ca valoarea acestui parametru este mai mare pentru vata de pardoseala decat pentru alte tipuri de vata mai usoara (de exemplu, vata de mansarda).

Acest lucru se intampla pentru ca o vata are proprietati termice mai bune cu cat inglobeaza mai mult aer in ea. Vata pentru pardoseala este densa si comprimata, pentru a rezista la greutatea sapei si a obiectelor depozitate pe pardoseala. Astfel, inglobeaza mai putin aer si este mai slaba din punct de vedere termic decat o vata usoara.

Precum in cazul celorlalte tipuri de vata, cu cat montezi un produs cu o grosime mai mare, cu atat confortul termic va fi mai ridicat. Din cauza limitarilor de grosime pe care le are de obicei montajul vatei in sapa, aceasta variaza de obicei intre 2 si 5 cm. Daca ai nevoie de vata cu grosime mai mare, poti utiliza fie mai multe straturi, fie o vata de terasa, care poate ajunge la grosimi mai mari.

Proprietatile fonice ale vatei sunt date de rezistenta la fluxul de aer (AFr). Pentru o izolare acustica mai buna, urmareste ca produsul sa aiba o valoare AFr cat mai mare. Vata pentru pardoseala are, de obicei, parametri fonici foarte buni, motiv pentru care este preferata in locul polistirenului in lucrarile in care calitatea fonoizolarii conteaza.

Compresibilitatea vatei indica gradul de deformare la incarcarile sapei si ale obiectelor depozitate pe ea. Acest parametru este identificat in fisele tehnice prin clasa CP. O clasa de compresibilitate mai mica indica o rezistenta mai buna a vatei. De exemplu, clasa CP2 indica faptul ca vata se deformeaza maximum 2 mm la o incarcare de 5 kPa. Clasa de compresibilitate CP3 inseamna o deformare de maximum 3 mm la o incarcare de 4 kPa.

Afla mai multe despre termoizolarea pardoselilor in urmatorul articol: tipuri de montaj, materiale necesare, importanta termoizolarii, sfaturi practice.
Vata bazaltica pentru pardoseala

Vata bazaltica pentru terase circulabile

Acest tip de vata se utilizeaza mai degraba la cladirile comerciale sau industriale, decat la imobilele rezidentiale. De obicei, vata pentru terasele circulabile se asaza pe acoperisurile plate ale halelor si se acopera cu o membrana PVC sau HDPE. La vata pentru terase, urmareste ca: vata sa nu se deformeze la montaj si in timpul utilizarii, sa reziste la incarcarile de pe terasa (zapada, panouri solare sau instalatii de climatizare montate pe terasa) si sa protejeze termic hala.

In cazul in care vata se deformeaza la montaj sau la diferite interventii pe terasa, cand se calca pe ea, intreg ansamblul are de suferit. In deformatiile create se acumuleaza apa, iar soarele, actionand prin acumularile de apa ca o lupa, imbatraneste si distruge mai rapid zonele de membrana PVC sau HDPE in care exista deformari.

Acest lucru conduce la o durata mai scurta de viata a izolatiei acoperisului. De aceea, este bine sa optezi pentru o vata cu rezistenta la incarcare punctuala mai ridicata fie pe toata suprafata terasei, fie numai pe anumite trasee pe care se circula la interventiile pe terasa.

Acest parametru se masoara in N si se citeste astfel: o rezistenta la incarcare punctuala de 800 N corespunde unei greutati de 80 kg. Aceasta inseamna ca daca o persoana cu greutatea de aproximativ 80 de kg calca pe vata, aceasta rezista fara sa se deformeze mai mult de 5%.

Nu confunda acest parametru cu rezistenta la compresiune. Desi rezistenta la complresiune influenteaza rezistenta la incarcare punctuala, trebuie sa verifici daca vata are o rezistenta la incarcare punctuala suficienta incat sa permita traficul la montaj si la interventii fara sa sufere deformari.

Rezistenta la compresiune se masoara in kPa. Acest parametru arata cat poate fi incarcata vata cu o greutate care se acumuleaza lent fara sa se deformeze cu mai mult de 10%. Un exemplu este incarcarea lenta care are loc in urma acumularilor de zapada.

Asadar, o rezistenta la compresiune de 40 kPa poate fi interpretata in sensul ca vata rezista la o incarcare de 4 tone de zapada pe metru patrat. Chiar si intr-un sezon cu ninsori abundente, greutatea zapezii in Romania nu depaseste 1-1.5 t/m².

Insa un alt motiv pentru care rezistenta la compresiune conteaza este existenta pe terasa a unor obiecte grele, precum panourile solare sau instalatiile de climatizare. Acestea se monteaza in multe cazuri direct pe vata, asa ca rezistenta la compresiune a acesteia se alege in functie de greutatea acestor obiecte montate pe terasa.

Este important de facut diferenta intre rezistenta la compresiune si rezistenta la incarcare punctuala, pentru ca acesti parametri conteaza in situatii diferite si sunt importanti pentru o alegerea reusita.

Protectia termica a constructiei pe care se monteaza vata de terasa este data de coeficientul termic λ. De asemenea, cu cat grosimea vatei este mai mare, cu atat stratul de vata va izola mai bine. Este de preferat un strat gros de vata, in cazul in care montajul se face pe cladiri metalice, unde transferul de caldura cu exteriorul este mare.

Vata bazaltica pentru intradosuri

Intradosurile de tavane sunt zone tehnice situate in garaje sau parcari subterane, unde este nevoie de izolare termica pentru a impiedica transferul de caldura intre zonele subterane si cele de la etajele superioare.

La acest tip de vata sunt importante proprietatile termice, posibilitatea de a obtine un finisaj estetic (pentru ca vata se monteaza de obicei fara finisaje ulterioare in zone vizibile) si, uneori, documentatia (agrementele) care certifica rezistenta la foc a sistemului (atat a vatei, cat si a sitemului de prindere).

Proprietatile termice sunt influentate atat de coeficientul termic λ cat si de grosimea vatei. Aspectul vatei poate fi dat fie de tipul de placi (lamelare sau placi cu dimensiuni standard), fie de caseraj (de obicei alb). Vata pentru intrados poate fi vopsita cu trafaletul.

Agrementele la foc sunt documente care certifica faptul ca vata, impreuna cu celelalte elemente utilizate la montaj (dibluri si alte accesorii), rezista la incendiu un anumit numar de minute. Vata nu are nici un aport la incendii, pentru ca este un material incombustibil, insa trebuie alese cu grija si testate diblurile cu care se fixeaza. Acestea trebuie sa fie in intregime metalice si estetice, pentr a obtine un aspect ordonat al intradosului.

Beneficiile termoizolarii cu vata bazaltica

Daca alegi vata minerala bazaltica pentru termoizolatii, beneficiezi de un raport calitate-pret foarte bun, dar si de proprietati excelente. Iata principalele avantaje ale vatei bazaltice:

este permeabila la vapori - spre deosebire de polistiren, care nu permite trecerea vaporilor si favorizeaza aparitia igrasiei, vata este permeabila la vapori, ceea ce conduce la un climat mai sanatos in locuinta;

este incombustibila - nu arde, spre deosebire de polistiren, care este doar ignifugat (i se intarzie arderea);

are proprietati termice si fonice foarte bune - are un coeficient termic bun si este un material elastic, trasatura care ajuta la fonoizolare;

are o durata de viata mare - vata este un material inert, cu o sensibilitate mica la variatii de temperatura, care nu sufera dilatari si contractii. Poate rezista zeci de ani intr-un montaj corect la exterior sau la interior. In schimb, polistirenul, care este o masa plastica, sufera dilatari si contractii importante. Montat in zone cu temperaturi inalte (de exemplu, sub tabla acoperisului, vara), poate disparea treptat sau isi poate modifica semnificativ volumul si forma in 15-20 de ani;

are stabilitate dimensionala buna - acest lucru ajuta la un montaj mai usor si la pastrarea proprietatilor termoizolatiei in timp;

este un material sustenabil, ecologic - vata minerala este produsa din materiale naturale, prezente in abundenta. In plus, un procent important din vata este reciclabil.

Izolatiile cu vata bazaltica, realizate corespunzator, iti ofera numeroase beneficii si rezista excelent o perioada indelungata, atat la interior, cat si la exterior. Gaseste produsul adecvat proiectului tau si realizeaza un montaj de calitate.